Marea mea dragoste

Marea mea dragoste cu ochi adânci
Și un albastru-n degrade cu stânci,
Privitu-m-a cu-abisul nepătruns
Al unui val impunător și deloc ascuns.
Ziua-ntreagă mă răsfață cu-ale ei chemări
Și mă-mbată-n ale largului comori și desfătări!
Noaptea iar mă cheamă s-o privesc cum nonșalantă
Își revarsă pătura-nspumată și vocea-i penetrantă
Spre-nțelegerea umană asupra veșnicei puteri
Și asupra neputinței mele.. o pierd printre averi.

Marea mea iubire, cu ea o-mpărtășesc
Și tainic energia-i port în mine și-o slăvesc.
Marea mea iubită, nu știi ce muză-mi ești…
Întreaga-mi viață te admir și-ți ascult din vești.
Valurile-ți sunt cele mai dulci sfaturi,
Nepătrunsul tău abis ascund mii de straturi
În care se ascund sărutări și lacrimi
Însoțind cu simfonia-ți largă de pătrimi punctate
Cerului îi cânți duios baladele uitate
Iar praful din adâncul tău formează un tablou
Parcă aruncat pe undeva într-un vechi birou
Și închis cu lacăt ponosit de-argint poros
Cu cheie ruptă, ruginită, fără de folos.

2 gânduri despre „Marea mea dragoste

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: